Generic selectors
Cautare exacta
Cauta in titlu
Cauta in continut
Filtru Categorie
5779
5780
5781
5782
Alte Publicatii
Anunt
Din Tanach
Israel
Pericopa săptămânii
Sărbători
Stiri
Termeni

De ce nu-l pomenim pe Moșe Rabenu în Hagada șel Pesah?

Publicat: aprilie 18, 2019
de Prof. Asher Shafrir
image_pdfimage_print

În Șvi'i șel Pesah (a șaptea zi de Pesah) obișnuim să citim din Șirat Hayam (cântecul mării), din pericopa Beșalah, despre minunea despărțirii mării (Șmot/Exod cap. 14-15), care scoate în relief rolul lui Hakadoș Baruch Hu în împlinirea acestei minuni. Scopul acesteia, în afară de salvarea poporului Israel, este de a-l glorifica pe Moșe în fața poporului, ca fiind trimisul și profetul lui HAȘEM pe acest pământ, după cum este scris în Tora: ”Și poporul a crezut în HAȘEM și în robul Său, Moșe” וַיַּאֲמִינוּ בַּיהוָה וּבְמֹשֶׁה עַבְדּוֹ (Șmot/Exod 14:31). Și, bineînțeles, o altă deosebit de importantă țintă este aceea de a trezi în poporul Israelului și în celelalte popoare credința în mărimea absolută גדולה a lui Kadoș Baruch Hu și exclusivitatea supremației  Lui: ”Și egiptenii vor ști că Eu sunt Adonai” וְיָדְעוּ מִצְרַיִם כִּי אֲנִי יְהוָה  (Șmot/Exod 14:18).

Minunea despărțirii mării a fost numai una dintre minunile care li s-au întâmplat greu încercaților Bnei (copii) Israel în Egipt și în deșert și la care a participat Moșe. El este descris nu numai drept  cel care i-a scos pe evrei din Egipt, ci, totodată, cel care a contribuit la consolidarea unității  poporului, așa cum reiese din desfășurarea evenimentelor de pe muntele Sinai. Așa că nu-i de mirare că Moșe a intrat în memoria evreilor ca unul dintre fondatorii  bazelor credinței evreiești. Din cauza asta, când intenționăm să-l căutăm în Hagada șel Pesah ne copleșește mirarea că el este amintit doar o singură dată  și asta într-un mic fragment din pericopa Beșalah. Dar stați, sunt și manuscrise în care numele lui nu apare nici măcar o dată !

”Rabi Iose HaGlili (galileianul) spune: De unde deducem că egiptenii au trecut prin zece plăgi în Egipt și prin 50 pe mare? ”În Egipt” – ce spune acest verset? ”Și învățații i-au spus Faraonului: „acesta este degetul lui HAȘEM”. ”Și pe mare” – ce spune aceasta? Și când a văzut poporul lui Israel mâna măreață pe care așezat-o HAȘEM asupra Egiptului, norodul s-a temut și a crezut în HAȘEM și în robul său, Moșe”.

Cei care au compus Hagadaua בעלי ההגדה baalei hahagada, au avut multe ocazii de a-l aminti pe Moșe. Porțiunea care începe cu cuvintele ”La început, strămoșii noștri au căzut în păcatul închinării la idoli” מתחילה עובדי עבודה זרה היו אבותינו conține versete din testamentul lăsat de Yehoșua poporului Israel (Yehoșua/Iosua 24:2-4). În versetul 5 din acest testament Moșe este amintit pe nume: ואשלח את משה ואת אהרן ”Și am trimis pe Moșe și pe Aharon”, dar autorii Hagadalei au ales să nu adauge versetul ăsta. Numele lui Moșe lipsește și din porțiunea ”Tatăl meu era arameu pierdut” ארמי אובד אבי, în care se găsește o descriere a istoriei poporului Israel, de la începuturi,  până la intrarea în țară. Și din piyutul Dayenu lipsește Moșe, cu toate că aici sunt amintite toate חסדים - chasadim ,”îndurările, bunătățile”, pe care le-a făcut Hakadoș Baruch Hu poporului Israel: scoaterea din Egipt, despărțirea Mării Roșii și evenimentul de pe Muntele Sinai מעמד הר סיני. În toate acestea, participarea lui Moșe a fost crucială și de maximă eficiență. Atunci cum putem să înțelegem omisiunea  numelui lui Moșe din Hagada? Numele lui a dispărut din întâmplare sau intenționat? Merită și vom încerca să ne referim la două explicații posibile.

Prima explicație posibilă este aceea că omisiunea numelui lui Moșe este un artificiu menit să atribuie în mod exclusiv minunile lui Kadoș Baruch Hu. Iată și câteva dovezi în favoarea unei astfel de explicații: noi am văzut că în descrierea despărțirii mării sunt multe obiective și unul dintre ele este preamărirea numelui lui Moșe ca fiind mesagerul lui Kadoș Baruch Hu. Este în afară de orice îndoială că autorii Hagadalei au căutat să deplaseze toată atenția asupra lui Kadoș Baruch Hu. Ei au făcut asta pe baza principiului ”nu cu ajutorul vreunui înger, nici cu ajutorul vreunui înger serafim, nici cu ajutorul vreunui alt sol, ci Hakadoș Baruch Hu însuși” (din Hagada). Este adevărat că după cum este scris în Exod 14 trecerea mării s-a făcut prin Moșe cu ajutorul bastonului său făcător de minuni (Șmot/Exod 14:16-21). Însă puțin mai încolo,  în Șirat Hayam, cântecul mării (Șmot/Exod 15) aceeași despărțire a apelor mării  este atribuită exclusiv lui Kadoș Baruch Hu !  La fel și în multe Mizmorim de Psalmi, între care 66:5-6, 78:13, 106:9-12, 136:13-15. Situația asta de tensiune între salvarea ישועה dumnezeiască și rolul lui Moșe o regăsim și în Midraș Mechilta de Rașbi, Beșalah 14:21. Midrașul explică versetul ”Și Moșe și-a întins mâna peste mare” (Șmot/Exod 14:21) că Moșe a stat pe malul mării și și-a întins toiagul, dar marea n-a reacționat în nici un fel. Numai după ce a apărut Hakadoș Baruch Hu marea s-a retras. Moșe a spus mării: ți-am vorbit în numele lui Hakadoș Baruch Hu și nu m-ai băgat în seamă, apoi  ți-am arătat toiagul, dar m-ai ignorat. Și acum, ce-ți este o frică atât de mare, de fugi?” (Psalmi 114:5). Și i-a spus marea, „nu de tine fug ci de Stăpânul pământului, Hakadoș Baruch Hu”.

O altă posibilă explicație a eliminării numelui lui Moșe poate să fie rezultatul controversei פולמוס pe care evreii au purtat-o cu samaritenii de-a lungul  unei perioade de sute de ani. Lupta între cele două credințe a avut loc între sfârșitul Celui de al doilea Templu (a fost distrus în anul 70 e. n.) și perioada de Geonim (secolele 9-10). Samaritenii, spre deosebire de  evrei, cred numai în cele cinci cărți de Tora și în cartea Yehoșua/Iosua. Ei au și construit un Templu alternativ pe muntele Grizim, lângă Șchem (Nablus). După credința samaritenilor, poziția lui Moșe Rabenu în Tora este cu mult mai mare decât la noi, iar ei cred că acel personaj așteptat care va veni la ”capătul zilelor”, adică Mașiah, va fi un al doilea Moșe. Ideea asta se găsește și în literatura helenistă și în Noul Testament. Ca un rezultat al acestei controverse anti-samaritene și poate și anti-creștină, autorii  Hagadalei au găsit de cuviință să diminueze locul lui Moșe în Hagada. Asta, probabil, ca să evite un cult al personalității practicat într-o serie de grupuri și care, în momente extreme, ajungea până la divinizare. După ce a fost micșorat locul lui Moșe în Hagada, s-au putut da interpretări diferite întregii povești. De exemplu, Rambam (Maimonides), care spune că mesajul principal al Hagadalei este exprimarea recunoștinței poporului evreu față de HAȘEM. Probabil că recunoștința asta הכרת תודה o regăsim și în piyutul Dayenu și în partea de Hagada care începe nu întâmplător cu fraza; ”de aceea este datoria noastră să mulțumim, să lăudăm, să slăvim, să cinstim, să adorăm, să onorăm ... pe Cel care a făcut posibile toate aceste minuni, pentru părinții noștri și pentru noi”, chiar dacă o parte a acestor laude se răsfrâng și asupra lui Moșe.

"לפיכך אנחנו חייבים להודות, להלל, לשבח...למי

שעשה לאבותינו ולנו את כל הנסים הללו".

Se cuvine și, totodată, este semnificativ să terminăm rândurile astea cu ceea ce spune Hagaon din Vilna (Lituania, sec. 18) despre această poveste:” Noaptea asta este o noapte de ”Eu sunt El și nu altul” אני הוא ולא אחר - Ani Hu velo acher și din cauza asta noi îl pomenim numai pe Kadoș Baruch Hu pentru ca nu cumva oamenii să cadă în greșeală și să-și închipuie că mai există o putere dumnezeiască în afară de El”.

 

crossmenuchevron-down
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram