Generic selectors
Cautare exacta
Cauta in titlu
Cauta in continut
Filtru Categorie
5779
5780
5781
5782
Alte Publicatii
Anunt
Din Tanach
Israel
Pericopa săptămânii
Sărbători
Stiri
Termeni

O zi de sărbătoare care nu se mai sărbătorește și o zi de Șabat obișnuită, care a devenit o zi festivă

Publicat: aprilie 11, 2019
de Prof. Asher Shafrir
image_pdfimage_print

Săptămâna aceasta vom consemna două date care urmează un traseu mai puțin așteptat. Ambele sunt foarte apropiate și, uneori, chiar cad în aceeași zi. Soarta lor, în tradiția evreiască, este, însă, complet diferită. Este vorba despre ziua de 10 Nisan, cu patru zile înainte de Pesah și de sâmbăta care cade înainte de Pesah, numită Șabat Hagadol. și care poate fi aceeași dată cu 10 Nisan ori o altă zi, cum se întâmplă chiar în acest an,  când 10 Nisan cade luni, deci la două zile după Șabat.

Asara (10) BeNisan

Lunea viitoare va fi această dată, în care s-a întâmplat un lucru semnificativ pentru istoria poporului evreu: în această zi , după 40 de ani de pribegie în pustiu, Bnei Israel, poporul lui Israel, condus de Yehoșua Bin-Nun a intrat în Ereț Israel: ”Și poporul s-a suit din Yarden (Iordan) în ziua a zecea a lunii întâi și s-au oprit la Ghilghal, la capătul de est al Yericho (Ierihon)” (Yehoșua/Iosua 4:19).

Apele Yardenului s-au uscat după cum se uscaseră și apele Mării Roșii cu 40 de ani înainte. Amintirea acestei minuni se află pe stâncile care au rămas în Yarden, după cum ne spune chiar Yehoșua: ”Veți face cunoscut fiilor voștri zicând:  Israel a trecut pe uscat acest Yarden (Iordanul) pe care l-a secat Adonai ... pentru ca să cunoască toate popoarele pământului mâna lui HAȘEM, cât de puternică este ea” (Yehoșua 4:22-24) Faptul acesta ne este amintit și într-o braită (vezi semnificația care se găsește în categoria ”termeni”).

Întrebarea care se naște inevitabil:  de ce să ne preocupe o amintire despre minunea care a avut loc și nu despre evenimentul intrării în țară? De ce nu a rămas și o amintire în cinstea zilei intrării în țara promisă?  Nu era de cuviință ca această zi să fie sărbătorită atât pe vremea lor, cât și în zilele noastre?  Acestei  întrebări i se pot da două răspunsuri.

Primul răspuns este că intrarea în țară este începutul unui proces istoric,  care are ca finalitate transpunerea completă  în fapt a lucrării Lui Hașem,  incluzând deopotrivă monarhia, Sanhedrinul și Templul. În Talmud,  tractatul Sanhedrin 20:b, scrie: ”Tanya: Rabi Yose spune: Israel au fost porunciți să împlinească trei mițvot când au intrat  și anume: să-și pună rege, să elimine amintirea lui Amalek și să-și construiască Templul”. În continuare ni se spune că asta este ordinea în care trebuie făcută. De aici rezultă că nu se sărbătorește nimic dacă nu este ceva pe deplin finalizat! Și ca dovadă, inaugurarea Templului au sărbătorit-o cu mare lux și splendoare, după cum ne este povestit în Regi1, cap. 8.

Al doilea răspuns ne este dat de câțiva comentatori. Noi nu sărbătorim niciodată zile de bucurie pentru victoria asupra dușmanilor noștri, așa cum citim în Proverbe 24:17: ”Nu te bucura când cade vrăjmașul tău” בנפל אויבך אל תשמח . Noi sărbătorim numai zile în care Hakadoș Baruch Hu ne-a salvat din mâinile răufăcătorilor. Din cauza asta, de Pesah, nu ne amintim că HAȘEM i-a judecat necruțător pe adversari עשה בהם שפטים, sau că a lovit  Egiptul. Noi sărbătorim doar faptul că HAȘEM ne-a scos din Egipt. La fel sunt semnificate și Purim și Hanuca. Așa că și intrarea în țară nu este o pretinsă, dar iluzorie  dispariție a oricăror  probleme, ci este începutul unei noi pagini de istorie, cu alte dificultăți și probleme.

Cu toate că acea zi nu este decretată  în calitate de sărbătoare,   există o posibilitate ca înțelepții noștri să ne fi lăsat o indicație cu privire la ziua aceasta și o asemenea indicație o reprezintă povestea semnificației  zilei de Șabat dinainte de Pesah, numită și Șabat Hagadol.

 

Șabat Hagadol

Despre originea acestui nume stă scris în Șulhan Aruch, Tur Orah Haiim, siman 130: ”Șabatul dinainte de Pesah este numit Șabat Hagadol,  pricina fiind că în ziua aceasta s-a întâmplat o mare minune, când Pesahul (carnea pentru jertfă) în Egipt a fost pregătit din data de zece, după cum scrie ”În a zecea zi a lunii acesteia să-și ia fiecare un miel, după casa părintească, un miel pentru o casă” (Șmot/Exod 12:3). Sărbătoarea de Pesah atunci, când au ieșit din Egipt a fost Joi 15 Nisan, după cum scrie în ”Seder Olam, cap. 95”. Cu alte cuvinte data de zece a  lunii Nisan era Șabat înainte de Pesah. Atunci fiecare și-a luat mielul să-l pregătească pentru Pesah și l-a legat de pat. I-au întrebat egiptenii pentru ce este mielul, iar ei le-au răspuns:  ca să-l  sacrificăm de Pesah după mițvat (porunca) a  lui HAȘEM. Egiptenii au rămas înfometați fiindcă evreii le-au sacrificat animalele care erau zei pentru ei (și mieii erau printre zei) și nu au putut să le ia mieii să-i mănânce. Așa că nu s-au atins de miei care au rămas la evrei pentru jertfa de Pesah. Aceasta este minunea care s-a petrecut, și anume  jertfa necesară pentru Pesah dinaintea începerii exodului le-a rămas la dispoziție. Din cauza asta  acest Șabat este numit drept  Șabat Hagadol.

Înțelepții și comentatorii au mai adăugat multe alte semnificații acestui nume, dar nu ne vom ocupa de ele de data asta. Doar pe baza a ceea ce am scris mai sus,  putem adăuga,  totuși,  că, exact după  40 de ani după ce Bnei Israel au fost porunciți să prepare jertfa de Pesah în această zi, ei au intrat în țară. Bineînțeles că există o legătură între cele două evenimente. În ziua aceasta începe geula גאולה, eliberarea, fiindcă putem spune că este pentru prima oară când evreii acționează în mod deliberat, voluntar pentru ea. În ziua aceasta se termină ieșirea din Egipt și în aceeași zi are loc intrarea în țara promisă. Așa comentează Talmudul în tractatul Avoda Zara 5:b scrierile din Deteronom 29:4-5: ”Și HAȘEM nu v-a dat inimă să știți și ochi să vedeți și urechi să auziți, până în ziua aceasta. Și v-am dus patruzeci de ani prin pustiu ... ca să știți că eu sunt Adonai Eloheichem, al vostru”. Marele înțelept Raba רבה (Raba Bar Nachmani, sec. 3-4 e.n., Talmudist din amoraim, șeful renumitei școli de yeșiva din Pompedita, Babilon) spune acolo, în Talmud, că numai târziu, în acest an, au înțeles Bnei Israel spusele lui Moșe. Din asta rezultă, deci,  că în acea zi, de 10 Nisan, au înțeles evreii ce au fost porunciți să facă de Șabat Hagadol cu 40 de ani înainte.

Cu alte cuvinte, tuturor evenimentelor  pe care se bazează denumirea acestei zi ca Șabat Hagadol, le mai putem adăuga unul și anume  intrarea în Ereț Israel și începerea vieții unui popor pe un teritoriu al lui, care în curând va deveni și un stat al lui.

 

crossmenuchevron-down
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram