Generic selectors
Cautare exacta
Cauta in titlu
Cauta in continut
Post Type Selectors
Filtru Categorie
5779
5780
5781
5782
5783
Alte Publicatii
Anunt
Din Tanach
Israel
Pericopa săptămânii
Sărbători
Stiri
Termeni

Șmini ațeret – Asemănări și deosebiri cu celelalte sărbători.

Publicat: septembrie 27, 2018
de Prof. Asher Shafrir
image_pdfimage_print

Șmini ațeret este o sărbătoare din Tora care cade de 22 Tișrei, care este a doua zi după a șaptea și ultima zi de Sucot. Ea vine imediat după Sucot, dar nu-i aparține, ci este o sărbătoare aparte, fiind un Yom Tov.

În Ereț Israel se ține în aceeași zi și Simhat Tora și din cauza asta acolo ăsta e numele popular al acestei zile și nu Șmini Ațeret, dar fiecare dintre ele este o sărbătoare diferită. Șmini Ațeret, după cum am spus este o sărbătoare din Tora, iar Simhat Tora nu este nici în Tora nici în Mișna sau Talmud ci de mult mai târziu, de pe vremea Geonim (aprox. 600-1000 e.n.). În diaspora, unde există și o a doua zi de sărbători majore ”yom tov șeni șel Galuyot”, ele se sărbătoresc separat. Ziua care este după Sucot este Șmini Ațeret și cea de a doua zi este Simhat Tora.

Sursa din Tora a sărbătorii de Șmini Ațeret poate fi găsită în cartea Numeri 29, imediat după regulile de Sucot:

”În ziua a opta veți avea o adunare, nu veți face nici un fel de muncă. Veți aduce ca ardere de tot o jertfă prin foc, de un miros plăcut lui HAȘEM: un vițel, un berbec și șapte miei de un an fără imperfecțiuni.  Împreună cu darul lor de mâncare și jertfele lor de băutură să aduceți și un țap de jertfă de ispășire, în  afară de arderea darurilor lor” (versete 35-38).           

          Care este principala semnificație a acestei sărbători?

Cuvântul ațeret עצרת înseamnă în ebraică adunare, în special pentru rugăciune și sacrificii. În zi de ațeret munca era interzisă. Și a șaptea zi de Pesah se numește în Tora ațeret (Deutoronom 16:8) și sărbătoarea de Șavuot este numită de Hazal ațeret. Spre deosebire de alte sărbători în care se subliniază minunile care s-au întâmplat poporului evreu, de Șmini Ațeret nu amintim nici un eveniment, ci ne bucurăm că Îl avem pe Kadoș Baruch Hu, după cum  este scris în midrașul Yalkut Șim'oni.

Un lucru important care trebuie menționat este că, pe lângă semnificația religioasă a sărbătorii, putem vorbi și despre o semnificație agricolă, Sucot numindu-se și „Sărbătoarea adunării” (desigur, evocând culesul recoltelor și fructelor) חג האסיף (Exod 23:16). Asta este perioada în care încep ploile în Ereț Israel și din cauza asta noi spunem de Șmini Ațeret rugăciunea de ploaie תפילת הגשם, în care este menționat sezonul de ploi și  adresată rugămintea pentru un an îmbelșugat în ploi. În afară de asta, începem să amintim ploile și în rugăciunea de Amida în care începem să spunem ”Mașiv haruah umorid hageșem” („Tu faci să sufle vântul și să cadă ploaia”). În perioada celui de al doilea Templu erau și alte evenimente legate de apă: Nisuch Hamayim („Stropirea altarului”), Simhat Bet Hașoeva și se spuneau Hoșaanot.

O altă semnificație interesantă poate fi desprinsă din Talmud, tractatul Suca 55:2, în care ni se spune că Șmini Ațeret înfăptuiește o legătură specială între poporul Israel și Hakadoș Baruch Hu, în timp în ce  zilele de Sucot au  mai mult semnificații universale. După Hazal, asta ne explică faptul că de Sucot se jertfeau în Templu 70 de viței (reprezentând cele 70 de națiuni), iar de Șmini Ațeret noi jertfim doar un singur vițel echivalent numai cu poporul evreu.

Regulile sărbătorii 

Din Tora aflăm despre interdicția de a munci pe parcursul sărbătorii, cu excepția activității de preparare a bucatelor (gătit), ca și în alte zile de Yom Tov.

PZR KȘV פז"ר קש"ב

Iată în continuare, prezentate pe scurt, cele 6 reguli pe care  ni le  enumeră Talmudul și care  au semnul de abreviație PZR KȘV (prima literă a fiecăruia):

  • Payis פיס, adică „sorți”. În ziua aceasta se trăgea la sorți ordinea jertfelor de Yom Tov între cele 24 de rânduri de Cohanim. De Sucot nu se trăgea la sorți.
  • Zman זמן, adică Bircat Hazman, „binecuvântarea timpului”, pe care noi o cunoaștem ca „ Bircat Șehecheyanu”, , care se spune de sărbători ca prima zi de Sucot, dar nu în restul zilelor. Cu toate acestea ea se spune și de Șmini Ațeret.
  • Regel רגל, adică cele trei sărbători în care evreii se ”urcau” la Templu (Pesah, Șavuot, Sucot). Sunt multe explicații privind semnificația cuvântului acesta aici.
  • Korban קרבן, adică jertfă, ofrandă, acestea fiind diferite de Șmini Ațeret față de cele jertfite de Sucot, numărul lor fiind diferit.
  • Șir שיר, adică cântec. În Templu Leviimii cântau în fiecare zi de Sucot Psalmi, în care este vorba despre donații și daruri pentru săraci. Spre deosebire de aceste zile, de Șmini Ațeret în care ei cântau ”Lamenațeah al hașminit” (Psalm 12). Dacă sărbătoarea cădea de Șabat  nu se spunea,  ci,  ca de obicei, ”Mizmor șir leyom hașabat” (Psalm 92).
  • Bracha ברכה, adică „binecuvântare”. Și aici apare o controversă între comentatori despre ce fel de bracha este vorba. Rași și elevii lui spun că este Bircat Hamelech, binecuvântarea regelui care apare în Tosefta. Rabenu Tam (nepot a lui Rași, secolul 12 e.n.) spune că este vorba despre Bircat Hamazon, binecuvântarea de după masă, în care este amintit Șmini Ațeret.

 

 

crossmenuchevron-down linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram