Cartierul Ultra Religios Mea Șearim a fost înființat în anul 1873, Roș Hodeș Kislev la Ierusalim. Fiindcă era în săptămâna aceea pericopa Toldot s-a hotărât să se aleagă un nume din pericopă din capitolul 26, versetul 12:

„Și a semănat Isaac în acel an și a găsit (a secerat) în acel an o sută de măsuri Mea Șearim מאה שערים, și Dumnezeul l-a binecuvântat”.

La început s-a ales numele de Rehovot רחובות, tot din pericopa asta (capitolul 26, versetul 22), care după cum spune Isaac înseamnă locuri largi „ne-a în lărgit Domnul (locul)” הרחיב ה' לנו. Dar acest nume a fost uitat și a rămas numele asociației de înființători, Mea Șearim.

Traducerea acestei expresii pentru cine știe Ebraica Modernă este forte simplă: o sută de porți. Dar în versetul nostru ea nu are nici un sens. Și traducerile în românește și în alte limbi spun altceva: o sută de măsuri, însutit. Cu referire la povestea lui Isaac, care a însămânțat o cantitate de cereale și a primit de o sută de ori mai mult, ea capătă sensul „de o sută de ori mai mult, însutit”. De altfel, și midrașul și comentatorii din Evul Mediu îl explică în felul ăsta. De exemplu marele comentator Rașbam (nepotul lui Rași):

„O câmpie al cărei rod era de o măsură a dat o sută de măsuri”.

Traducerea, care este mai logică și comună tuturor, de „măsură”, are o problemă. Cuvântul șaar שער apare întotdeauna în Tanach ca poartă și numai în limba rabinică, adică Hazal (din Mișna, Talmud etc.) apare ca măsură exactă. De exemplu în Mișna tactatul Pea 1:1: דברים אלו שאין להם שיעור „Aceste sunt lucrurile care nu au măsură”. Aici în pericopa noastră Toldot, bineînțeles că cea mai bună traducere este cel de măsură.

Dar astfel de situații pot apărea și la alte cuvinte, așa că poate fi posibil ca un cuvânt care are un înțeles în Tanach și încă unul în Hazal să apară sporadic o dată sau de două ori și în Tanach cu sensul al doilea.