Mai multe...
Cartea BeMidbar este a patra carte din cele cinci (humaș) din Tora. Cartea mai are un nume și anume „Cartea numărărilor” nume atribuit pe baza celor două recensăminte descrise în carte și încă unul a Leviților. De aici și traducerile în greacă și cele în latină (numită Vulgata), Numeri, iar de aici și același nume în românește. Numele ebraic BeMidbar înseamnă „în pustiu” și are în vedere însuși conținutul cărții, care descrie peregrinările evreilor prin deșert timp de 40 de ani. Mai specific este primul cuvânt din expresia BeMidbar Sinai במדבר סיני, adică în deșertul Sinai din cap. 1 versetul 1. În fond cartea se concentrează pe al doilea an după ieșirea din Egipt și pe ultimul an înainte de intrarea în țară. Ea conține 36 de capitole și este împărțită în 10 pericope.
O mare parte a cărții este o poveste care se întrerupe în pericopa Korah în anul al doilea de la ieșirea din Egipt și se reînnoiește în capitolul 20, la începutul anului 40 în deșert. Dar cartea cuprinde și mițvoturi. Marele înțelept Rambam (Maimonides) ne informează că această carte conține 52 de mițvot ase (să faci) și lo taase (să nu faci), care se practică (se respectă) de generații.
Despre faptul că cartea conține referiri la doar doi ani de cutreierări prin deșert ne explică, printre alții, marele înțelept Avraham Even Ezra (Spania, sec. 12) la comentariul pentru Numeri 20:1: „Și iată că nu este în Tora nici un eveniment sau o profeție decât dacă s-a petrecut în primul an sau în anul al patruzecilea (primul an înseamnă primul an în pustiu, adică al doilea an de la ieșire)”.
Una dintre explicațiile interesante și instructive la întrebarea de ce Tora nu expune evenimentele petrecute în acești ani, găsim la marele înțelept Ramban (Nahmanides), care ne spune că Tora nu vine să ne prezinte istorie, ci să ne învețe și să ne îndrume cum să ne comportăm în viață datorită înțelegerii acestor povestiri. Din cauza asta, găsim în carte prezentate o abundență de evenimente petrecute într-o anumită perioadă foarte scurtă. iar pe de altă parte o perioadă foarte lungă fără evenimente și fără nici o importanță.
Cartea BeMidbar (Numeri) ca și cartea VaYikra (Levitic) sunt o continuare directă a cărți Șmot (Exod) cap. 40 versetele 34-38. Însă este interesant că cartea Levitic este o continuare a versetelor 34-35, pe când cartea Numeri este o continuare a versetelor 36-38. Din punct de vedere istoric mițvoturile de la începutul cărți Levitic i s-au dat lui Moșe de la începutul celui de al doilea an de la ieșire, iar capitolul 9 din Numeri începe cu începutul anului doi. Numai după aceea vin în ordine cronologică evenimentele începând din capitolul unu, din luna a doua a anului doi.
Din punctul de vedere al perioadelor care s-au succedat de-a lungul peregrinărilor descrise în carte, acestea sunt următoarele patru:
Din punct de vedere cronologic, cartea Numeri continuă prezentarea evenimentelor petrecute de Roș Hodeș Nisan al celui de al doilea an după cartea Exod.. De exemplu, la recensământul prezentat la începutul cărții, evreii au fost chemați să participe în ziua de întâi al celei de a doua luni (Iyyar) al anului doi de la ieșirea din Egipt. Dar pregătirile au început cu mult înainte încă în pericopa „Ki tisa” și în alte câteva părți în cartea Exod, deci într-o perioadă anterioară. Evenimentele descrise în capitolele 20-36 s-au petrecut într-o perioadă de 5 luni ale anul 40 de la ieșire.
Din prezentarea tuturor detaliilor acestor evenimente ne surprinde disproporția între niște descrieri lungi și detailate ale unor evenimente petrecute într-o perioadă scurtă de timp și absența unor descrieri, cât de cât amănunțite, ale altor evenimente desfășurate într-o perioadă foarte lungă de timp. După cum am spus și mai sus, acestea nu sunt atât expresia intenției de a ne învăța istorie, cât mai degrabă, ele au un rol formativ, de a ne învăța cum să ne comportăm în viață și de a ne dărui căi de gândire justă, care rezultă din aceste evenimente descrise în carte. De exemplu, detaliile descrierii amănunțite a formei de dispunere a triburilor în tabără, de la începutul cărții. De aici noi învățăm că centrul taberei este zona privilegiată a locașului cortului, iar fiecare trib are locul lui în jurul cortului. De aici deducem că această tabără enormă nu era o tabără de nomazi, ci este o tabără provizorie a unui popor ordonat, înzestrat cu un protocol precis de comportament pe teritoriul taberei. Fiecare persoană în acestă tabără își știe locul și funcția.
Datele menționate în carte încep din al doilea an în deșert (datele primului an sunt descrise în Exod) și sunt următoarele:
Anul doi:
Anul doi în deșert se termină în cap.19, iar în cap. 20 este un salt de 38 de ani până la anul 40.
Anul 40:
Cu descrierea fiecărui eveniment în parte ne vom ocupa separat, pericopă cu pericopă.